17/02/18

Riserva de Bioisfera sarda, sa presentada su 24 in Thiniscole

de Ànghelu Canu



Su 24 de freàrgiu, dae sas 9,30 a sas 13,30, in un'addòbiu pùblicu in s' Àula Magna de s'Istitutu tècnicu “Luisu Ozanu” de Thiniscole, su Comitadu de Gestione de s'àrea “Tepilora, Riu Pasada e Montarbu” at ammanitzadu sa presentada de sa Riserva de Bioisfera sarda.

“Mans manetes”: una faina bella pro lis imparare s’aligheresu a sos pitzinnos

de Fàbiu Solinas



Sa “Plataforma per la llengua”, Organizatzione non guvernativa chi traballat pro s’amparu e sa promotzione de sa limba catalana in totu sos territòrios in ue si faeddat, cun sa collaboratzione de BarnaSants e cun s’agiudu de sa Generalitat de Catalunya, nch’at ammaniadu s’initziativa “Mans manetes. L’Alguer: paraules, cançons i veus de minyons de l’Alguer” chi est nàschida cun sa punna de ofèrrere a sas generatziones noas de S’Alighera, chi non podent istudiare su catalanu in iscola, un’aina culturale de giudu fintzas pro sos insinnantes chi diant chèrrere promòvere custa atividade peri sas iscolas, dae sa primària a sas superiores.

10/02/18

Cartinas de lacamufa

de Màuru Piredda


Sas cartinas faeddant. E ponent a faeddare. Sas chi sunt essidas cun sa làcana linguìstica ant cajonadu, semper, sas cuntierras prus animadas intre sos protagonistas de su movimentu linguìsticu. Las connoschimus. Sas cartinas e sas cuntierras. E no est de badas chi sa Ras apat publicadu sa mapa tinta a ruju e cun unu faeddu, craru, ebbia: sardu.

04/02/18

"Dictada Occitana". Un'addòbiu pro promòvere sa limba d'Oc

de Fàbiu Solinas


Fintzas ocannu, baranta comunas de Otzitània e de Catalugna nch'ant ammaniadu sa "Dictada Occitana", unu cuncursu de ortografia in otzitanu abertu a totus.

27/01/18

In ue semus? Su carrabusu nos dat contos giustos

de Maurìtziu Sale 

Deretos: Progetu Autodeterminatzione


In contra tendèntzia a su chi unu si diat isetare in contu de eletziones polìticas italianas, in Sardigna, oe, su cumpartu prus firmu paret su cumpartu indipendentista. Podet èssere misturu de abba cun ògiu chi, duncas, non prendet. Podet èssere emulsione. A dae chi si presentant pro sa prima bia, non sunt datos iscientìficos, sunt istatìstica. Siat comente si siat, sunt belle totus a unu. Non sunt Unu, craru, ma s'unione b'est e sunt cosas chi tocat a bogare a pìgiu.

21/01/18

Amirallos...gente disconnota

de Maurìtziu Sale


Deretos lìberos 



B'aiat un'òmine de pagu prus o mancu trinta annos, a printzìpiu de s'otighentos chi  - pro li leare cabu a su mare, a su bentu e a sas malintragnas issoro - s'aiat imbentadu unu sistema pro lis pigare sos sestos. Pro lis medire alentu e verbore. Galu oe - a livellu internatzionale e cun totu sos eleboradores a disponimentu, sos satèllites e no isco cantos udreddos tecnològicos - est e abarrat sua, sa manera de nche li collire sas trassas a su tempus. Nos inditat cantu potzat dòlere un'iscavanada lìcuida o un'abentada traitora. S'òmine fiat Francis Beaufort, amirallu britànnicu. E pro oe nos dat contos giustos de sa surra chi nch'amus a bìnchere in Sardigna, sas oras imbenientes, cun corfos bene sestados de maestrale chi ant a lassare surcu ladu in sa memòria.